Ludwig al II-lea și castelele lui

Prețuri, program și reguli verificate pe paginile oficiale ale Administrației Palatelor Bavareze și ale Ticket Center Hohenschwangau. Pagina de rezervare are întotdeauna ultimul cuvânt.

Ca să înțelegi ce vezi în Bavaria lui Ludwig al II-lea, trebuie să pui Neuschwanstein lângă celelalte trei palate ale lui: Linderhof, singurul terminat, Herrenchiemsee, Versailles-ul de pe insulă, și Casa Regală de pe Schachen, refugiul de la 1.866 de metri. Împreună formează, din 12 iulie 2025, sit-ul UNESCO „Palatele regelui Ludwig al II-lea al Bavariei”. Pagina aceasta spune povestea regelui prin cele patru construcții și prin locurile pe care le vezi pe drum, de la Hohenschwangau, unde a copilărit, la lacul Starnberg, unde a murit.

Hohenschwangau: copilăria și lebăda

Ludwig s-a născut pe 25 august 1845 la Nymphenburg, palatul de vară al familiei din München, dar a crescut în mare parte la Hohenschwangau, castelul neogotic pe care tatăl său, Maximilian al II-lea, îl reconstruise pe ruinele cetății Schwanstein, cu pereții pictați cu legenda lui Lohengrin, cavalerul lebedei. De la ferestrele lui vedea cele două ruine de pe stânca de vizavi, viitorul loc al castelului Neuschwanstein. Astăzi Hohenschwangau se vizitează cu tur de 45 de minute, în aceeași zi cu Neuschwanstein, și este singura cale de a vedea de unde a pornit obsesia pentru lebede, cavaleri și Wagner.

Regele fără putere și compozitorul

Urcat pe tron în 1864, la 18 ani, primul act important al lui Ludwig a fost să-l cheme la München pe Richard Wagner, pe atunci urmărit de creditori, și să-i plătească datoriile. În 1866 Bavaria a intrat în război de partea Austriei împotriva Prusiei și a pierdut; după 1871, în Imperiul German, regele Bavariei nu mai conta politic. Ludwig s-a retras din München în munți și a început să construiască. Scenografia o făcea Christian Jank, decoratorul teatrului curții, iar arhitecții Riedel, Dollmann și Hofmann transpuneau desenele în piatră.

Cele patru construcții ale lui Ludwig

Palatul	Început – stare	Ideea	Cum îl vizitezi
Neuschwanstein, Schwangau	1869 – neterminat la moartea regelui; deschis publicului pe 1 august 1886	Wartburg-ul operelor lui Wagner: Sala Tronului bizantină, Sala Cântăreților, Lohengrin și Tannhäuser pe pereți	tur ghidat de 30 de minute, bilet cu oră fixă
Linderhof, lângă Oberammergau	1869 – terminat în 1878, singurul finalizat	o „Versailles mică” rococo cu grota lui Venus și pavilionul maur în parc	la circa 45 km; a doua zi sau în turul combinat din München
Herrenchiemsee, pe insula Herreninsel	1878 – neterminat; Galeria Oglinzilor mai lungă decât originalul	copia Versailles-ului ca omagiu adus lui Ludovic al XIV-lea	cu vaporul de la Prien am Chiemsee, între München și Salzburg
Casa Regală de pe Schachen	1869–1872, terminată	cabană alpină la 1.866 m cu o sală turcească la etaj	numai pe jos, 3–4 ore de urcare din zona Garmisch, vara

Toate patru au intrat împreună pe lista UNESCO pe 12 iulie 2025. Dintre ele, Neuschwanstein primește circa 1,4 milioane de vizitatori pe an; celelalte trei se văd cu bilete luate, în cele mai multe zile, la fața locului. Un tur din München combină de obicei Neuschwanstein cu Linderhof.

Neuschwanstein: 17 ani de șantier, 172 de zile de locuit

Piatra de temelie a fost pusă pe 5 septembrie 1869, după ce cele două ruine fuseseră aruncate în aer și stânca coborâtă cu opt metri. Corpul principal a fost acoperit în 1880, iar în 1884 regele s-a mutat în apartamentele de la etajele trei și patru. Sala Tronului, înaltă cât două etaje, cu mozaic de două milioane de piese și candelabru de patru tone, nu a primit niciodată tronul. Sala Cântăreților, gândită pentru Parsifal, a găzduit primul concert abia în 1933. În spatele decorului, castelul avea încălzire centrală cu aer cald, apă curentă la toate etajele, toalete cu apă, telefon și sonerii electrice. Din cele peste 200 de încăperi planificate, la moartea regelui erau gata vreo 15; donjonul, capela și grădina suspendată au rămas pe hârtie, iar lucrările s-au oprit în 1892.

Lacul Starnberg și sfârșitul

Pe 9 iunie 1886 un consiliu de medici l-a declarat pe Ludwig incapabil să domnească, fără să-l fi examinat. A fost ridicat de la Neuschwanstein în noaptea de 11 spre 12 iunie și dus la castelul Berg, pe lacul Starnberg, la sud de München. În seara de 13 iunie a fost găsit mort în apa mică a lacului, împreună cu medicul său, Bernhard von Gudden; cauza morții nu a fost lămurită niciodată. O cruce în apă marchează locul, la o jumătate de oră cu S-Bahn-ul din München. Șase săptămâni mai târziu, pe 1 august 1886, Neuschwanstein se deschidea vizitatorilor cu bilet, iar până în 1899 datoriile regelui erau plătite din încasări.

De la depozit de artă la UNESCO

În al Doilea Război Mondial, castelul a fost depozit pentru operele de artă confiscate de naziști în Franța și a fost eliberat de Monuments Men în 1945. În 1955 Walt Disney l-a luat ca model pentru castelul Frumoasei din Pădurea Adormită, iar silueta lui a devenit „castelul din povești” pentru toată lumea. Cererea de înscriere UNESCO a durat ani și a fost acceptată în iulie 2025, cu argumentul că palatele lui Ludwig sunt, împreună, cea mai completă expresie a istorismului romantic din secolul al XIX-lea. Pentru vizitator, consecința practică este una singură: și mai multă cerere de bilete.

Întrebări frecvente despre Ludwig și castelele lui